Păcală și Tândală
Păcală și Tândală
Adăugat de Aforism în Bancuri
Rubrica întrebări și răspunsuri:
Q Care este fericirea absolută?
A Să aşezi o coroană de flori pe mormântul soacrei milionare.
Q Ce este o ciocănitoare?
A O privighetoare după un an de la căsătorie.
Q Ce se întâmplă când două blonde fug una înspre cealaltă?
A Se sparge oglinda.
Q Ce e vânăt şi aleargă din bucătărie în dormitor?
A Fiecare poate să îşi coloreze nevasta cum vrea.
Q De ce nu poartă unele femei sutien?
A Ca să le stea pielea întinsă pe faţă.
Q Ce a zis Dumnezeu atunci când a creat bărbatul?
A Pot face şi ceva mai bun.
Q De ce au bărbaţii burtă?
A Pentru ca piticul, şomer, să aibe cel puţin un acoperiş deasupra capului.
Q Ce-şi doresc bărbaţii şi femeile când se căsătoresc?
A Bărbatul doreşte ca femeia să fie la prima ei dragoste, iar femeia ca bărbatul să fie la ultima lui dragoste.
Q De ce sunt bărbaţii imuni la boala vacilor nebune?
A Pentru că sunt porci.
Q Ce înţelege un bărbat prin a te ajuta la curăţenie?
A Să-şi ridice picioarele ca să poţi da cu aspiratorul.
Q Care este asemănarea dintre un trenuleţ electric şi sânii unei femei?
A Au fost creaţi iniţial pentru copii, dar tot bărbaţii se joacă mai mult cu ei.
Q Ce este fusta?
A Fusta este o pătură socială care acoperă un organ central, la care pot sa adere toţi membrii, cu condiţia să nu traseze sarcini.
Q Doriţi să vedeţi zâmbetul enigmatic al Monei Lisa, fără să vizitaţi Louvre-ul?
A Întrebaţi-vă soţia pe ce v-a cheltuit salariul.
Adăugat de Aforism în Aforisme
Când tipii de 100 de kilograme vorbesc, cei de 60 ascultă.
Adăugat de Aforism în Aforisme
Copiii spun lucruri... divine

„Călugării şi-au făcut meserie din rugat pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbeşti tot timpul cu Dumnezeu.” (9 ani)

„Călugării nu sunt aşa de vorbăreţi pentru că dacă îl lăsa pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obişnuit să tacă mult, ca să-L asculte – că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.” (8 ani)

„Biserica e sfântă şi rămâne sfântă chiar dacă intră în ea mulţi păcătoşi, că biserica de aia e făcută, că păcătoşii care intră să-şi facă acolo antene pentru Dumnezeu.” (12
ani)

„Dumnezeu se înţelege mai uşor cu copiii mici, că cei mici au suflet mai încăpător. La oamenii mari e o înghesuială de rele că nici n-ai unde să stai.” (10 ani)

„Biserica nu iubeşte plăcerea, că plăcerea îţi aduce să spui mereu că mai vrei, pe când mulţumirea îţi aduce să spui că-ţi ajunge.” (9 ani)

„Îngerii nu ne spun cum e în Rai, de unde sunt ei, că atunci când mori e ca un fel de ziua ta şi primeşti cadou Raiul şi ei nu pot spune dinainte cum arată cadoul pe care
îl primeşti pentru că strică toată ziua.” (10 ani)

„Nu e bine să stai cu păcatul în tine, trebuie să fugi la spovedit, că păcatul din tine să nu facă pui de păcaţi.” (10 ani)

„Preoţii vin în casele oamenilor înainte de paşte şi Crăciun ca să sfinţească toate camerele, că le curăţă cu aghiazmă care e un foarte bun detergent împotriva
dracilor.” (11 ani)

„Postim ca să nu ne mai gândim numai la gusturi de mâncare şi aşa o să ne mai gândim şi la gustul de Dumnezeu.” (11 ani)

„Cei care nu-l găsesc pe Dumnezeu sunt cei care îl căută din interes.” (12 ani)

„Milostivul e rar pe pământ în zilele noastre fiindcă mila n-o găseşti pe toate drumurile deoarece ea trebuie cultivată.” (14 ani)

Altarul este partea din biserica unde preotul vorbeşte între patru ochi cu Dumnezeu.” (10 ani)

„Unii oameni nu putrezesc după ce mor, pentru că trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei.” (13 ani)

„Sfinţii au aureolă rotundă şi nu pătrată ca să nu facă vreun rău nici măcar din greşeală – că poate cine ştie, când se ridică la cer, să nu înţepe cu vreun colţ o pasăre în zbor.” (13 ani)

„Oamenii care cred în Dumnezeu se dezvoltă mai repede decât ceilalţi oameni, pentru că ei ajung să-şi dezvolte esenţialul.” (15 ani)

„Ne dăm seama că Dumnezeu îi iubeşte pe toţi oamenii la fel, că dacă te desparţi de El şi mai târziu te întorci la El, nu ţine supărare şi te ajută la fel ca şi pe cei
care au fost tot timpul cu El.” (11 ani)

„Inima bate, bate până se stinge, că inima este ca lumânarea şi dacă tu crezi în Dumnezeu, el ţi-o aprinde din nou în Cer.” (9 ani)

„Dacă cineva ar insista la uşa mea să-mi schimb religia, aş zice că nu pot, pentru că ar fi ca şi când mi-ar cere să-mi schimb părinţii.” (9 ani)

„Dacă îi ascultam atent pe oameni, auzim mai tot timpul cum se laudă, pentru că acestora care o fac nu le este gata capul.” (11 ani)
Adăugat de Aforism în Bancuri
Doi popi stau de vorbă. Zice unul:
- Ce aud de la unii care mi se spovedesc! Mi se ridică întruna pălăria!
- Nu-mi spune că la spovedanie îţi ţii pălăria în cap!
- Nu, nu, în poală...
Adăugat de Ovidiu Androne în Bancuri
La porci, orgasmul durează 30 de minute
(În viața viitoare aș vrea să fiu porc.)
Adăugat de Aforism în Bancuri
Concurs de îndemânare

Concursul premiază pe cel care reuşeşte în timp de șapte minute să calce o cămaşă, să mănânce o pâine şi să rezolve o femeie.
Primul concurent, neamţ, se apucă cu multă meticulozitate şi calcă cu mare grijă cămaşa, după care constată ca nu mai are timp, muşcă o dată din pâine şi... se scurge timpul.
Al doilea concurent, un rus, fără să stea prea mult pe gânduri, se apuca de femeie, o rezolvă, apoi mai are timp să mănânce o jumătate de pâine şi... se scurge timpul.
Al treilea concurent, un român, o pune pe femeie să calce cămaşa şi în timp ce femeia calcă, o rezolvă, mâncând în acest timp pâinea.
Vine presa să ia declaraţii.
Neamţul declară:
-̶ Noi aşa suntem obişnuiţi, muncim şi încercăm să facem treabă cât mai bine, apoi dacă mai rămâne timp, mâncăm şi apoi, dacă mai e timp, ne distrăm, dacă nu... ne apucăm din nou de muncă, şi tot aşa.
Rusul declară:
-̶ Noi aşa suntem obişnuiţi. Mai întâi ne distrăm, apoi, dacă rămâne timp mâncăm, apoi, dacă mai rămâne timp, muncim...
În sfârşit, românul spune şi el:
-̶ La noi aşa e. Dacă nu-l fuți pe cel care munceşte, nu poţi să mănânci o pâine!
Adăugat de Aforism în Poezie
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară?
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se pierd în zare.
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum.

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
(Iarna, de Vasile Alecsandri)
Adăugat de Aforism în Bancuri
În armată, Ion Ardeleanu este incorporat la paraşutişti. Înainte de
primul salt, instructorul le reaminteşte că trebuie să numere până
la nouă şi apoi să tragă de mânerul de deschidere al paraşutei. Soldaţii încep să sară, totul decurge bine, când, deodată, instructorul
observă ca paraşuta ardeleanului nu s-a deschis. Innebunit, execută
un salt până la limita minimă de securitate, ajunge rapid la sol, şi,
speriat, îl caută pe nenorocit, convins c-o să-l găsească făcut
fărâme. Dintr-o căpiţă de fân din apropiere, aude un zgomot.
ARDELEANU: Opt...
Adăugat de Aforism în Bancuri
Făt Frumos îi zice calului:
- Bă, calule, stai aici pe loc, sub fereastră, eu urc în turn la Ileana
Cosânzeana, dar, dacă vine zmeul, sar drept pe tine şi să fugim.
Calul, ce să zică, asta-i misia lui ingrată! Făt Frumos urcă, după un
timp se aud ciocănituri la uşă. Făt Frumos se azvârle pe fereastră,
Ileana se aranjează, deschide. Când colo, la uşă — calul.
- Băi, spune-i lui Făt Frumos c-afara plouă, aşa că-l aştept aici.
Adăugat de Aforism în Aforisme
Masa de dimineață mănânc-o singur, masa de prânz mănânc-o cu prietenii, masa de seară dă-o la dușmani.
Adăugat de Aforism în Bancuri
Întrebare la un examen de fizică la Universitatea din Copenhaga:
Cum se poate măsura înălţimea unei clădiri cu un barometru?
Răspuns 1
Se măsoară lungimea barometrului, se leagă barometrul cu o sfoară şi se coboară de pe acoperişul clădirii; înălţimea clădirii = lungimea barometrului + lungimea sforii.
Studentul a fost dat afară de la examen. Acesta a depus o contestaţie care a fost acceptată pentru că s-a considerat că întrebarea nu impunea o anumită soluţie.
Dar cum răspunsul său nu putea edifica examinatorul asupra cunoştinţelor de fizică dobândite la cursul respectiv, o nouă examinare a avut loc.
Răspuns 2
Se aruncă barometrul de pe clădire şi se măsoară timpul până la impactul cu solul.
Examinatorul solicită iarăşi o altă soluţie.
Răspuns 3
Dacă este o zi însorită, se aşează barometru pe clădire şi se măsoară umbra de pe sol. Cunoscând lungimea barometrului şi a umbrei, totul se reduce la o simplă problemă de asemănare. Examinatorul solicită iarăşi o altă soluţie.
Răspuns 4
Se leagă barometrul cu o sfoară şi este lăsat să oscileze liber la sol şi pe clădire. Cum perioada de oscilaţie depinde de acceleraţia gravitaţională („g”), se poate măsura înălţimea clădirii în funcţie de variaţia „g”.
Examinatorul solicită o altă soluţie, şi atrage atenţia studentului că este ultima sa şansă.
Răspuns 5
Soluţia pe care o aşteptaţi de la mine bănuiesc că este măsurarea presiunii la sol şi pe clădire - presiune care variază cu înălţimea - şi determinarea înălţimii clădirii în funcţie de variaţia de presiune. Dar aceasta este o soluţie de-a dreptul plicticoasă, de aceea vă mai propun una:
Răspuns 6
Se poate propune administratorului clădirii un târg avantajos: Îmi puteţi spune în schimbul acestui frumos barometru care este înălţimea clădirii...?
Studentul acesta a fost Nils Bohr, singurul absolvent al Universităţii din Copenhaga laureat al premiului Nobel.
Adăugat de Aforism în Aforisme
Cărţile mele sunt ca apa; cele ale marilor genii sunt ca vinul. Din fericire toată lumea bea apă.
MARK TWAIN
Adăugat de Aforism în Aforisme
Nimic nu e mai scump decât ceea ce primeşti gratis.(proverb japonez)
Adăugat de Aforism în Poezie
Dilema
(după George Topârceanu)

Aţi văzut prea bine că la consultaţii
Doctorii te-ntreabă despre emanaţii.
Vor să ştie totul: abundenţă, faze,
Unii le zic "vânturi", alţii le zic "gaze".
Dar să nu va mire dacă medicina
Studiază astăzi foarte mult "băşină".
Fiindcă, biologic, pentru toţi e clar,
A başi e un lucru foarte necesar.
Toată lumea beşe, asta-i axiomă
Nu interesează sunet sau aroma.
În privinţa asta toţi suntem la fel
Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese.
Papa de la Roma beşe şi iar beşe,
Îns-o chestiune trebuie-nţeleasă
Fiecare beşe, dar la el acasă!
Fără martori merge, tare sau încet,
Nimeni nu-ţi dictează să beşi discret.
Vrei rafale scurte sau prelungi, să sune,
Treaba ta, eşti liber, poţi să faci şi spume!
Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur,
Poţi să beşi în lege, până pici în cur.
Eticheta cere, însă, să fii pudic,
Bunul simţ pretinde să nu beşi în public.
Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare
C-a băşit în public doamna nu-ştiu-care
Sau că domnişoara, profesoara X,
S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix?
Cum ar fi privite, sau calificate,
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
Cine le-ar mai crede fiinţe graţioase?
Ar fi socotite nişte... başinoase.

Dar mă-ntorc acuma iar la medicină.
Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină?
Să n-o laşi să iasă, dacă eşti în public,
Fiindcă eticheta cere să fii pudic?
În privinţa asta sunt păreri mai multe,
Cine-ar sta pe toate să le mai asculte?
Astfel, după unii poţi să beşi oricât,
Dar să ştii la vreme să le strângi de gât.
Poţi să fii acelaşi om cu demnitate
De le dai tăcut drumu-n libertate.
Asta-i o părere, una dintr-o mie,
Dar morală spune că-i ipocrizie!
Ce deosebire între om şi cal
Ar mai fi atuncea, sub aspect moral?
Când te-arăţi în lume demn, gras şi frumos
Şi-n realitate eşti un băşinos?
Câţi nu sunt din ăştia care bas de zor,
Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor?
Dar rămâne lege că e indecent
Să slobozi la gaze pe eşapament.
Fie, cu morală nu te poţi certa
Dar mai vine gazul fără voia ta.
Şuieră şi geme, cu prelung ecou
Iar tu ai neşansa să fii la birou.
În astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Să recurgi la scuze sau să te prefaci?
Din experienţă, eu vă spun cinstit,
Că nicicând în viaţă nu am îndrăznit
Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău,
Să roşească lumea toată-n jurul meu.
Am târşit un scaun, am făcut ceva,
Că să nu se creadă c-am băşit cumva.
Şi oricât s-ar spune că sunt ipocrit,
S-au făcut şi alţii că n-au auzit.

Chiar şi-ndrăgostiţii când admiră luna,
Cu sau fără voie, scapă câte una.
Dar cu-o tuse seacă, bine regizată
Sau cu-o melodie mai pe nas cântată,
Fac să se ascundă într-o poezie,
Chiar şi nedorită, scurta gălăgie
Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus în vânt
Şi care ne-ncurcă viaţa pe pământ.

Dar astfel de cazuri când ipocrizia
E asociată chiar cu poezia -
Crime moraliştii noştri le socot.
Căci morala-şi baga nasul peste tot.
În final, tot omul se întreabă trist:
Să asculţi de medic sau de moralist?
Adăugat de Aforism în Bancuri
-Iubito, în seara asta cinăm afară...
-Ți-ai găsit de lucru?
-Nuuu, am pierdut casa la poker!
Adăugat de Aforism în Aforisme
Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva!
Adăugat de Aforism în Aforisme
Nu plânge că s-a terminat, fi bucuros că s-a întâmplat.
Adăugat de Aforism în Aforisme
Omagiu lui Constantin Tănase

"Pleac-ai noştri, vin ai noştri,
Noi rămânem tot ca proştii!"

Constantin Tănase, un talentat artist român, s-a născut la 5 iulie 1880, a murit la București, in anul 1945.
Moartea i s-a tras din încăpățânarea de a spune lucrurilor pe nume.
Constantin Tănase încă mai juca la București, la un an de la invazia sovietică.
Într-unul din spectacolele sale, satirizând fărădelegile hoardelor bolșevice, între care obsesia invadatorilor pentru ceasuri de orice fel, pentru care jefuiau oamenii în plină stradă, ziua în amiaza mare, somând victimele "Davai Ceas", artistul a introdus următorul monolog:
Rău era cu "der, die, das"
Da-i mai rău cu "Davai ceas"
De la Nistru pân' la Don,
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai moșie,
Harașo tovărăsie!
După mai multe reprezentații a fost arestat, amenințat cu moartea și i s-a ordonat să nu mai joace piesa. În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului căptușite de sus până jos cu ceasuri de mână. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apariție, deși actorul nu a scos nici un cuvânt. Apoi și-a descheiat pardesiul, scoțând la iveală un ceas cu pendulă! A spus doar "El tic, eu tac, el tic, eu tac".
Două zile mai târziu, marele actor era mort.
Adăugat de Aforism în Motivaționale
Ce să faci când (vrei, dar) îți vine greu să zâmbești: imaginează-ti că
1.zâmbești! (simplu, nu?)
2.ții între dinți coada unei lingurițe. (hai că și asta e simplu!)
3.dansezi pe melodia preferată (depinde de când nu ai mai dansat ...).
4.sunt vreo 10 ursuleți panda (sau veverițe) în jurul tău care așteaptă să te joci cu ei (ai totuși grijă să nu creadă lumea altceva)
Adăugat de Aforism în Motivaționale
Să fii fericit nu înseamnă că totul e perfect. Înseamnă doar că ai decis să vezi dincolo de imperfecțiuni...